Mark Shuttleworth, părintele, proprietarul, îndrumătorul şi finanţatorul companiei britanice Canonical Ltd., înregistrată pe insula Man, o inexpugnabilă redută a Evului Mediu care se mândreşte cu statutul său de dependenţă a Coroanei Britanice, care, după dorinţa puternicilor zilei, o plasează după cum le mai bin, fie în afara Regatului Unit şi al Uniunii Europene, fie înăuntrul acestora, a anunţat printr-un articol pe jurnalul electronic personal, reluat fără citare de publicaţia OMG! Ubuntu, că a douăzeci şi patra versiune a sistemului de operare Ubuntu se va numi Xenial Xerus, adică, n-avem cu spune altfel decât Xerul Xenial.
Însemnări despre unele şi despre altele cele ce se s-au tâmplat, se vor întâmpla, sau s-ar prea putea să se-ntâmple
30 octombrie 2015
25 octombrie 2015
Wicleanul Wârcolac
Joi, 22 octombrie 2015: întreprinderea Britanică Canonical Ltd. a introdus a 23-a versiune a sistemului de operare Ubuntu, numită după anul şi luna introducerii Ubuntu 15.10, iar după alfabet Wily Werewolf, adicătelea pe Româneşte Wicleanul Wârcolac.
Ubuntu 15.10 este o versiune ordinară a sistemului de operare, adică durata ei de viaţă este de numai 9 luni: în Aprilie 2016 urmează să apară a 24-a versiune, Ubuntu 16.04, care va fi o versiune LTS (Suport de Lungă Durată). Wicleanul Wârcolac nu va fi deci utilizat deci numai în scopuri experimentale sau de dezvoltare, dacă nu-i punem la socoteală pe acei utilizatori, care, fie din lipsă de minte fie mânaţi de anumite necesităţi imperioase, folosesc în producţie versiunile efemere ale sistemului de operare.
Noutăţile introduse de Ubuntu 15.10 sunt puţine şi aproape invizibile. Singura noutate interesantă este că pachetul de programe de productivitate individuală LibreOffice a fost actualizat la versiunea 5; nucleul Linux a fost adus la versiunea 4.2, dar puţină lume este interesată şi ştie ce versiune de nucleu rulează. Interfeţele de reţea au acum nume persistente, aşa că nu veţi mai avea de-a face cu eth0 ci va trebui să vă uitaţi după eno16780032 sau pe-acolo; pentru detalii citiţi Debian Project News din 15 iunie 2015 (uitaţi-vă după Martin Pitt). Barele de defilare au acum comportamentul din ambientul de birou GNOME, pe când până acum interfaţa utilizator Unity avea bare de defilare cu un comportament diferit. (Nu e o glumă, introducerea barelor de defilare din GNOME este un element de noutate remarcabil în Ubuntu 15.10.) În general, ambientul Unity a fost periat şi polişat, dar tot la fel de nepractic rămâne ca şi până acum. Şi în plus sistemul de operare suportă controlorul ludic Steam, dacă vreţi să vă jucaţi cu calculatorul. Upgradare plăcută!
Ubuntu 15.10 este o versiune ordinară a sistemului de operare, adică durata ei de viaţă este de numai 9 luni: în Aprilie 2016 urmează să apară a 24-a versiune, Ubuntu 16.04, care va fi o versiune LTS (Suport de Lungă Durată). Wicleanul Wârcolac nu va fi deci utilizat deci numai în scopuri experimentale sau de dezvoltare, dacă nu-i punem la socoteală pe acei utilizatori, care, fie din lipsă de minte fie mânaţi de anumite necesităţi imperioase, folosesc în producţie versiunile efemere ale sistemului de operare.
Noutăţile introduse de Ubuntu 15.10 sunt puţine şi aproape invizibile. Singura noutate interesantă este că pachetul de programe de productivitate individuală LibreOffice a fost actualizat la versiunea 5; nucleul Linux a fost adus la versiunea 4.2, dar puţină lume este interesată şi ştie ce versiune de nucleu rulează. Interfeţele de reţea au acum nume persistente, aşa că nu veţi mai avea de-a face cu eth0 ci va trebui să vă uitaţi după eno16780032 sau pe-acolo; pentru detalii citiţi Debian Project News din 15 iunie 2015 (uitaţi-vă după Martin Pitt). Barele de defilare au acum comportamentul din ambientul de birou GNOME, pe când până acum interfaţa utilizator Unity avea bare de defilare cu un comportament diferit. (Nu e o glumă, introducerea barelor de defilare din GNOME este un element de noutate remarcabil în Ubuntu 15.10.) În general, ambientul Unity a fost periat şi polişat, dar tot la fel de nepractic rămâne ca şi până acum. Şi în plus sistemul de operare suportă controlorul ludic Steam, dacă vreţi să vă jucaţi cu calculatorul. Upgradare plăcută!
18 octombrie 2015
Despre eCryptfs și SSH
La instalarea sistemului de operare Ubuntu sau a unuia dintre sistemele de operare bazate pe acesta, cum ar fi deliciosul Linux Mint, utilizatorului i se oferă posibilitate de a-şi cifra dosarul de domiciliu. Această opţiune induce configurarea sistemului de fișiere criptografic eCryptfs, astfel încât :
- Fişierele utilizatorului sunt stocate în formă cifrată în /home/.ecryptfs/$USER/.Private ;
- La deschiderea unei sesiuni, dosarul cifrat /home/.ecryptfs/$USER/.Private este montat în formă descifrată în /home/$USER, iar la terminarea sesiunii acesta este demontat.
Montarea automată a dosarului cifrat în formă descifrată cade în sarcina polivalentului PAM, sistemul de Module de Autentificare Conectabile din Linux, sau Pluggable Authentication Modules cum i se zice pe Englezeşte.
Lucrurile funcţionează bine atâta timp cât utilizatorul deschide o sesiune folosind un mecanism de autentificare cunoscut de PAM. Ce se întâmplă însă când utilizatorul se conectează la sistem prin SSH ? Recomandarea de bună practică este ca demonul SSH să fie configurat astfel încât să nu permită autentificarea cu parolă, adică „PasswordAuthentication no“, obligându-i pe cei care vor să se conecteze la sistem să prezinte o cheie publică acceptabilă. Jos hecării !
Lucrurile funcţionează bine atâta timp cât utilizatorul deschide o sesiune folosind un mecanism de autentificare cunoscut de PAM. Ce se întâmplă însă când utilizatorul se conectează la sistem prin SSH ? Recomandarea de bună practică este ca demonul SSH să fie configurat astfel încât să nu permită autentificarea cu parolă, adică „PasswordAuthentication no“, obligându-i pe cei care vor să se conecteze la sistem să prezinte o cheie publică acceptabilă. Jos hecării !
17 octombrie 2015
Despre gradientele circulare în PaintShop Pro
Obiectul de studiu este modul în care PaintShop Pro umple selecţiile cu gradiente circulare. De exemplu, gradientul cu care a fost umplut dreptunghiul din ilustraţia de mai jos este definit astfel : de la roşu la 0% la galben la 3% şi iarăşi roşu la 6%, cu tranziţie lungă la albastru la 94%, roşu la 97% şi finalmente galben la 100%. Punctul central a fost stabilit la 25% pe orizontală şi 20% pe verticală.
Se observă că PaintShop Pro a aranjat gradientul astfel încât culoarea dată pentru 100% a fost aplicată punctului cel mai îndepărtat de centru — în cazul de faţă, colţul din dreapta–jos. De-a lungul razei care uneşte centrul gradientului cu punctul cel mai îndepărat al selecţiei umplute, culorile se înşiră după specificaţia gradientului. De-a lungul oricărei alte raze culorile încep după specificaţia gradientului, dar unde ajung depinde de lungimea razei respective.
Un dreptunghi umplut cu un gradient circular multicolor.
Se observă că PaintShop Pro a aranjat gradientul astfel încât culoarea dată pentru 100% a fost aplicată punctului cel mai îndepărtat de centru — în cazul de faţă, colţul din dreapta–jos. De-a lungul razei care uneşte centrul gradientului cu punctul cel mai îndepărat al selecţiei umplute, culorile se înşiră după specificaţia gradientului. De-a lungul oricărei alte raze culorile încep după specificaţia gradientului, dar unde ajung depinde de lungimea razei respective.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)